ALBUM

Laurian Popa
redactor artistic al revistei Arca

Condiția desenului

Acest text nu își propune să analizeze în detaliu Bienala Internațională de Desen de la Arad, ci mai degrabă să reflecteze asupra condiției desenului contemporan. De-a lungul anilor, desenul a depășit simpla funcție ca mijloc de exprimare-conceptualizare, devenind un teritoriu artistic și mai complex, mereu în redefinire. El se redocumentează și se „radiografiază” într-un timp ambiguu, dar tocmai această ambiguitate îi permite să se redescopere constant și să se afirme ca valoare artistică contemporană.

Desenul a fost întotdeauna liantul unei idei între creier și mână. El se identifică drept funcția reprezentării unei idei, de la conceptualizare la abordare. Desenul contemporan, dacă îl putem numi astfel, se conturează printr-o gamă largă de metode și tehnici de reprezentare. Este întotdeauna precedat de personalism în cazul reprezentării artistice și sintetizează o stare pe care nu o putem defini niciodată concret.

Te suspendă într-o abordare adesea expresivă, care se definește prin metoda de lucru clasică sau inovatoare, chiar dacă în arta contemporană se evită din ce în ce mai mult ideea tehnicii de reprezentare în favoarea conceptului. Dacă considerăm că desenul poate depăși anumite bariere sau blocaje, de orice natură ar fi ele, el te implică într-o fază directă de contact vizual, care de multe ori devine un câmp al căutării continue.

De la fazele incipiente ale unei lucrări sau schițe, el înseamnă, de cele mai multe ori, cercetare. Importanța sa, de-a lungul istoriei, a dezvăluit noi forme prin care se redefinește într-un spectru contextual, și care pe lângă estetica sa, transmite o anumită prestanță. Estetica desenului contemporan depășește deseori orice bariere imaginare; de multe ori mă întreb care este finitudinea acestei forme de exprimare? Abordarea, tehnica, estetica ce îl construiesc întotdeauna de la bază, funcționează ca un impuls cognitiv în orice direcție în care este folosit. De la desenul clasic, la cel 2D (digital) sau 3D, sau desenul performativ, el este un instrument de cunoaștere care oferă noi dimensiuni imaginii artistice.

Abordările actuale din această zonă de exprimare pot indica poli de expresie ce reprezintă indicii ale unor curente sau tendințe trecute, dar cu noi învelișuri conceptuale. Un exemplu personal raportat la desenul contemporan este desenul din pictura lui Brice Marden — modul său conceptual de exprimare a desenului depășește orice sferă a tangibilului în pictură, datorită expresivității prin care a oferit o nouă dimensiune estetică abstracționismului (în pictură). Marden depășește condiția tradițională a desenului ca schiță sau prefază pentru pictură transformându-l într-o formă independentă de exprimare. Prin maniera sa, el combină sensul gestului desenului cu intenția de a crea suprafețe picturale care evocă o stare meditativă și o conexiune imaterială. Folosind desenul în pensulă, Marden aduce un echilibru între spontaneitate și control, iar rezultatul poate fi perceput atât ca pictură, cât și ca desen extins, în care limitele dintre cele două devin fluide.

Revenind la desen ca impuls al minții readucem în discuție problematizarea reprezentării și totodată imaginea care rezultă din acest fragment de parcurgere a timpului „în concentrare” care are ca rezultat factorul principal de reprezentare, imaginea-concept.

Bienala Internațională de Desen de la Arad (BIDA) a fost și va rămâne un reper important al acestui mediu de exprimare artistică care a rezistat în timp, în ciuda unei întreruperi temporare. Evenimentul a fost readus la viață de noile generații de artiști locali și internaționali, reconfirmându-și relevanța în peisajul cultural românesc. Bienala își propune să reconstruiască parcursul actual al desenului și are ca obiectiv principal radiografierea creației artistice a tinerelor generații, precum și a celor deja afirmate, fie ele locale sau internaționale.

Toată atenția se îndreaptă spre echipa care a coordonat această a doua ediție a Bienalei Internaționale de Desen de la Arad, desfășurată în 2024 • Coordonator proiect: Anamaria Șerban • Comisari ai expoziției: Adrian Sandu, Cosmin Moldovan, Laurian Popa • Juriul BIDA: Laura Ghinea, Remus Rotaru, Adrian Sandu, Cosmin Moldovan și Dumitru Șerban. Întregul efort de organizare a fost susținut de Primăria Municipiului Arad prin Centrul Municipal de Cultură și de Consiliul Județean Arad prin Centrul Cultural Județean Arad, sub îngrijirea Filialei din Arad a UAP  România.

1. Cristian Porumb, Vanitas, cărbune și pastel pe hârtie, 80 x 100 cm. Marele Premiu al Bienalei Internaționale de Desen, Arad, 2024

2. Kata Marosi, Silent history 1, cărbune pe hârtie 40 x 30 cm. Premiul filialei din Arad a UAPR.

3. Diana Serghiuță, New old friend, pastel, tempera și creion colorat pe hârtie 50 x 70 cm. Premiul Facultății de Arte și Design UVT.

4. Adrian Uncruț, Istoria unui dignostic personal, creion, cărbune și cretă pe hârtie, 90 x 60cm. Mențiune specială BIDA

5. Adrian Sandu, Persoană ingrată, pastel și tuș pe hârtie, 70 x 100 cm

6. Constantin Flondor, Contemplațiecărbune pe hârtie, 55 x 85 cm.

7. Adriana Lucaciu, Nod, creion și cărbune pe hârtie, 50 x 50 cm.

8. Cosmin Moldovan, Going back, acuarelă pe hârtie, 70 x 50 cm.

9. Doru Păcurar, Canapea din o scrisoare pierdută ,acuarelă și acril pe hârtie 35 x 50 cm.

10. Anamaria Șerban, Forbudt a lene seg ut av vinduet, creion pe hârtie, 30 x 20cm.

11. Emanuela Andreea Hrițcu, Avion cu motor, creion colorat pe hârtie, 50 x 50 cm.

12. Linda Barkasz Kipmunk, portal, tuș pe hârtie, 50 x 70 cm.

13. Anca Raluca Memete, Mama te iub..., cretă și cărbune pe hârtie, 50 x 70 cm.

14. Raul Lile, Fiul 7, tuș pe hârtie, 45 x 30 cm.

15. Andrei Rosetti, Rădăcini, studiu, cărbune pe hârtie reciclată Drasca Sand, 70 x 50 cm.